Educația adaptată nevoilor fiecărui copil

Pentru ca mecanismul educațional să fie funcțional este foarte important să ne adaptăm caracteristicilor copiiilor. Astfel că, fundamentul reușitei în interacțiunea cu ei, constă în adaptarea la nevoile lor reale. Pentru noi prioritar este să le oferim încredere și să le schimbăm percepția despre scopul școlii/învățării. Pas cu pas, reușim să transformăm studiul într-o activitate plăcută. Sigur că fiecare este unic, însă, metodologia de predare New Edu, are la bază clasificarea în grupe de vârstă.

În cele ce urmează, prezentăm un bun ”ghid de înțelegere” a copiilor noștri apărut în publicația științifică ”Educația părinților”, Ed. Marlink, Unicef. Sunt sintetizate caracteristicile comportamentale ale copiiilor noștri în funcție de vârstă, care trebuie considerate atât în relația părinte- copil cât și în interacțiunea profesor-elev.

Perioada 6-12 ani – şcolarul mic şi mijlociu

Prin intrarea la şcoală copilul devine elev, are un rol nou, acela de a dobândi cunoştinţe într-un cadru organizat, se confruntă cu noi solicitări.

Dezvoltare socială

• creşte interesul pentru colegi, se dezvoltă prietenii (6 ani)
• dezvoltarea unor norme de grup (7-8 ani)
• formarea comportamentelor specifice de gen (6 ani)
• înţelegerea altor puncte de vedere (6-7 ani)
• conştientizarea nevoilor psihologice ale celorlalţi (8-10 ani )

Limbaj şi comunicare

• se exprimă corect în propoziţii (6-7 ani)
• creşterea gradată a înţelegerii semnificaţiei cuvintelor şi a regulilor gramaticale (6-7 ani)
• creşterea gradată a abilităţii de exprimare, prin cuvinte, a gândurilor şi emoţiilor (7-8 ani)
• dezvoltarea abilităţilor narative – poate spune poveşti structurate (7-8 ani)
• înţelege jocul şi metaforele (9-12 ani)

Jocul (activităţile ludice)

• jocul este transformat, treptat, în activităţi organizate (7 ani)
• jocul continuă să fie o importantă sursă de satisfacţie, dar creşte gradul de structurare (7-8 ani)
• fantezia în joc devine guvernată de reguli (7-8 ani)
• fantezia are rolul de îndeplinire a dorinţelor în imaginar, copilul dezvoltând scenarii de realizare (7-8 ani)

Stima de sine

• dezvoltarea stimei de sine se bazează pe conştientizarea rolului în grupul de prieteni (6-7 ani)
• identificarea cu părinţii sau alţi adulţi (6-7 ani)
• dezvoltarea autocontrolului stimei de sine (7-8 ani)
• creşterea conştientizării identităţii – caracteristici personale, identitate de gen, rasă, etnie (7 ani)
• creşterea capacităţii de auto-observare (8 ani)
• abilitatea de a face comparaţii între caracteristicile personale trecute şi prezente (7-8 ani)
• interiorizarea valorilor prin care să-şi dezvolte stima de sine (8 ani)

Autocontrolul

• aplicarea strategiilor cognitive de autocontrol – gândire logică, controlul conştient al anxietăţii, abilitatea de a se concentra pe anumite scopuri (7-8 ani)
• interiorizarea valorilor, regulilor şi normelor sociale privind autocontrolul (7-8 ani)
• utilizarea mecanismelor de apărare ca metodă de autocontrol (6-7 ani)
• dorinţa de a fi aprobat de ceilalţi (6-7 ani)
• capacitatea de a înţelege mai multe puncte de vedere (10-11 ani)
• dezvoltarea sinelui fizic şi a celui social

Perioada 12-14 ani – adolescenţa timpurie

Nevoia de independenţă

• lupta cu sentimentul de identitate
• labilitatea emoţională
• exprimarea emoţiilor, mai degrabă prin acţiuni decât prin cuvinte
• importanţă acordată prietenilor
• atenţie redusă acordată părinţilor, cu accese ocazionale de obrăznicie
• realizarea faptului că părinţii nu sunt perfecţi
• căutarea de noi modele
• influenţa mare a grupului de prieteni

Perioada 14-17 ani – adolescenţa de mijloc

Nevoia de independenţă

• alternanţa unui concept de sine rudimentar şi a unor standarde nerealiste prea înalte
• nemulţumire legată de intervenţiile părinţilor şi dorinţa de independenţă
• preocupări excesive legate de propriul corp
• sentimentul de necunoaştere a sinelui
• părere „proastă” despre părinţi, investiţie emoţională redusă în aceştia
• efort de stabilire a unor noi prietenii
• autoanaliză amplificată cu perioade de nemulţumire personală

Interese profesionale

• interese intelectuale mai pronunţate
• dezvoltarea intereselor creative

Autocontrol

• dezvoltarea idealurilor şi selectarea modelelor
• capacitate sporită de fixare a scopurilor
• interes pentru problemele morale

Așadar, chiar dacă din postura de părinți, unele acțiuni ale copiilor noștri par de neînțeles, noi, ca pedagogi, le cunoaștem. Iar metodele și tehnicile educaționale sunt adaptate la caracteristicile fiecărei vârste.